Restaurantul OFood^_^

Kikyo isi scutura putin capul si apoi isi indrepta privirea catre el. Ii puse o mana pe umar si spuse incet:
-Pot sa o vindec daca vrei...

-Lasa....voi incerca ceva...putin mai tarziu. E prea periculos pentru tine acum.

Kikyo se uita trista la el. Se apropie putin de el si isi arunca bratele in jurul gatului lui si il stranse putin.
-Daca n`ai fi fost tu, eram sub nivelul solului acum...spuse fata in soapta la urechea lui.

-Ma bucur ca ma fac si eu util :D . Acum ma duc sa fac un dus si apoi incerc asupa lui Hinamori ideea mea.

Kikyo ii zambi cald.
-Ar trebui sa mergi sa vanezi putin. Ai ochii mai inchisi la culoare ca de obicei.

-Nu, o sa am grija de voi. Asta e prima prioritate.

-Stai linistit...spuse fata chicotind putin. Eu ma descurc...si fetita asta de aici e in siguranta. Am adormit`o eu...

-Totusi o sa stau... Ma duc sa fac un dus... Spune Hitsugaya disparand in baie.

Kikyo zambi si dupa ce Hitsugaya pleca in baie, se schimba in haine pamantesti si isi desfacu parul. In timp ce isi peria parul, se uita in oglinda si observa ca si ochii ei erau de un negru intens. "Dar nu simt ca mi`e sete..." isi spuse ea.

Hitsugaya termina dusul iar rana il ustura. S-a imbracat si a iesit din baie.

Kikyo se uita catre el. Avea ochii mai inchisi ca inainte si rana lui era deschisa. O simtea. Simtea mirosul de sange plutind in toata camera. Fata scapa peria pe jos si isi puse amandoua mainile peste nas si gura. Incerca sa se stapaneasca.

-O...scuze...Spune Hitsugaya si iese fugind din camera.

Kikyo deschise fereastra si sari. Fugi catre padurea unde vanase cu Ayame ca sa isi potoleasca putin setea pe care acum o simtea. Isi alunga setea din sangele unui mistret si se intoarse rapid acasa.

Hitsugaya se plimba panicat prin camera.

Kikyo intra in camera si il vazu pe Hitsugaya plimbadu`se.
-S`a intamplat ceva? intreba ea cand era in pragul usii.

-Unde ai disparut? M-am speriat...

Kikyo se duse la el si isi puse bratele in jurul taliei lui.
-Am fost sa vanez...spuse fata lasand capul pe pieptul baiatului. Iarta`ma ca te`am nelinistit.

-Nu-i nimic, spune Hitsugaya asezandu-se pe pat.

-Sigur? intreba ea ridicand o spranceana. Nu pari sigur de ce spui.

-Sunt sigur, spune el.

Kikyo zambi si se duse la fereastra. Era aproapte dimineata si razele soarelui incepeau sa apara. Din padurea intunecata se auzi un urlet de lup. Sau poate mai mult decat lup. Ceva mai mare si mai infiorator. Poate un urlet de varcolac. Kikyo se uita inspre locul de unde veni sunetul. "Ultimul urlet pe ziua de azi..." isi spuse ea.

-Ce se aude? Intreba Hitsugaya in timp ce se trantea pe pat, cu mana la rana.

Kikyo ofta.
-Un...lup. spuse ea nesigura. Continua sa priveasca pe fereastra si la un moment dat, vazu in adancul padurii o pereche de ochi rosii care o priveau cu dispret si tristete in acelasi timp. Kikyo se incrunta putin ca sa vada exact ce este, dar cand se uita mai bine, perechea de ochi disparu.

-Ce e cu el? Iti este frica de el?

Kikyo dadu din cap.
-Nu mi`e frica de lupi. spuse ea uitandu`se incruntata pe fereastra.